Skip to main content

C9 - Relații și operații între mulțimi


Relații între mulțimi

Două mulțimi AA și BB sunt egale dacă au aceleași elemente.
Notăm:
A=B.A = B.

Două mulțimi AA și BB, care nu au aceleași elemente, nu sunt egale, chiar dacă au același număr de elemente.
Notăm:
AB.A \ne B.


Submulțimi

Definite 1

O mulțime AA este submulțime a mulțimii BB (spunem că mulțimea AA este inclusă în mulțimea BB)
dacă fiecare element xx din AA este în același timp și element al mulțimii BB.
Notăm:
AB.A \subset B.

Dacă există cel puțin un element al mulțimii AA care nu este element al mulțimii BB,
atunci AA nu este submulțime a lui BB și notăm:
A⊄B.A \not\subset B.


Mulțimea vidă și submulțimile improprii

Definitie 2

Mulțimea vidă este submulțime a oricărei mulțimi.

Orice mulțime AA are submulțimile AA și \varnothing, numite submulțimi improprii.

Orice submulțime a lui AA, diferită de \varnothing și de AA, dacă există, se numește submulțime proprie a lui AA.

Proprietate

Dacă ABA \subset B și BAB \subset A, atunci A=BA = B


Mulțimea părților

Definitie 3

Mulțimea tuturor submulțimilor unei mulțimi MM formează mulțimea părților mulțimii MM și se notează:

P(M)P(M)

Exemple:

Exemplul 1

Considerând diagramele de mai jos, avem:

BAB \subset A 1246035AB

Exemplul 2

Fie:

M={4,5,6,7,8},N={4,7},P={7,8,9}M = \{4, 5, 6, 7, 8\}, \quad N = \{4, 7\}, \quad P = \{7, 8, 9\}

Avem:

NMșiP⊄M (deoarece 9M)N \subset M \quad \text{și} \quad P \not\subset M \text{ (deoarece } 9 \notin M)

Exemplul 3

Fie:

X={0,2,4}șiY={4,0,2}X = \{0, 2, 4\} \quad \text{și} \quad Y = \{4, 0, 2\}

Observăm că:

X=YX = Y

:::


Exemplul 4

Fie:

D={1,2,3}D = \{1, 2, 3\}

Toate submulțimile lui DD sunt:

,{1},{2},{3},{1,2},{1,3},{2,3},D\varnothing, \{1\}, \{2\}, \{3\}, \{1, 2\}, \{1, 3\}, \{2, 3\}, D

Acestea formează mulțimea părților lui DD:

P(D)={,{1},{2},{3},{1,2},{1,3},{2,3},D}P(D) = \{\varnothing, \{1\}, \{2\}, \{3\}, \{1, 2\}, \{1, 3\}, \{2, 3\}, D\}

Operații cu mulțimi

Intersecția mulțimilor

Definitie 1

Intersecția mulțimilor AA și BB este mulțimea formată din elementele comune mulțimilor AA și BB.

Scriem:

AB={xxA și xB}A \cap B = \{ x \mid x \in A \text{ și } x \in B \}

Două mulțimi a căror intersecție este mulțimea vidă se numesc mulțimi disjuncte.

Exemplu:

A={1,2,3,4,5},B={2,4,6}A = \{1, 2, 3, 4, 5\}, \quad B = \{2, 4, 6\}

Rezultă:

AB={2,4}A \cap B = \{2, 4\} ABA∩B

Reuniunea mulțimilor

Definite 2

Reuniunea a două mulțimi AA și BB este mulțimea formată din elementele care aparțin cel puțin uneia dintre mulțimile AA sau BB.

Scriem:

AB={xxA sau xB}A \cup B = \{ x \mid x \in A \text{ sau } x \in B \}

Exemplu:

A={1,2,3,4,5},B={2,4,6}A = \{1, 2, 3, 4, 5\}, \quad B = \{2, 4, 6\}

Rezultă:

AB={1,2,3,4,5,6}A \cup B = \{1, 2, 3, 4, 5, 6\} ABA∪B

Diferența a două mulțimi

Definitie 3

Diferența dintre mulțimea AA și mulțimea BB este mulțimea formată din elementele lui AA care nu aparțin lui BB.

Scriem:

AB={xxA și xB},BA={xxB și xA}A - B = \{ x \mid x \in A \text{ și } x \notin B \}, \quad B - A = \{ x \mid x \in B \text{ și } x \notin A \}
ABA-BB-A
Observație
ABBAA - B \ne B - A
Exemplu
A={1,2,3,4,5},B={2,4,6}A = \{1, 2, 3, 4, 5\}, \quad B = \{2, 4, 6\}

Rezultă:

AB={1,3,5},BA={6}A - B = \{1, 3, 5\}, \quad B - A = \{6\}

Aplicație

Fie diagramele de alături. Vom determina mulțimile:

AB,ABC,BC,AC,ABC,AB,(AB)(BA),(AB)CA \cap B, \quad A \cap B \cap C, \quad B \cap C, \quad A \cup C, \quad A \cup B \cup C, \\[10pt] \quad A - B, \quad (A - B) \cup (B - A), \quad (A - B) - C ABC1893075246

Rezultatele sunt:

AB={0,2,3}A \cap B = \{0, 2, 3\} ABC={2}A \cap B \cap C = \{2\} BC={2,4}B \cap C = \{2, 4\} AC={0,1,2,3,4,5,6,8,9}A \cup C = \{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9\} ABC={0,1,2,3,4,5,6,7,8,9}A \cup B \cup C = \{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\} AB={1,5,8,9}A - B = \{1, 5, 8, 9\} (AB)(BA)={1,5,8,9}{7,4}={1,4,5,7,8,9}(A - B) \cup (B - A) = \{1, 5, 8, 9\} \cup \{7, 4\} = \{1, 4, 5, 7, 8, 9\} (AB)C={1,5,8,9}C={1,8,9}(A - B) - C = \{1, 5, 8, 9\} - C = \{1, 8, 9\}