Skip to main content

C10 - Factor comun


Definiție

Definiție 1

Factor comun: Un factor comun este un număr, o literă sau o expresie care se găsește în fiecare termen al unei expresii algebrice. Scoaterea factorului comun înseamnă rescrierea expresiei astfel încât acest factor să fie înmulțit cu o paranteză ce conține termenii rămași.

Pentru a factoriza o expresie, verificăm mai întâi dacă există un factor comun – adică un număr sau o literă care se regăsește în fiecare termen al expresiei.

Reamintire:
Termenii unei expresii sunt separați prin semnele + sau .

De exemplu, în expresia 5x+75x + 7 sunt doi termeni:

  • primul: 5x5x
  • al doilea: 77

Distributivitatea simplă

Definiție 2

Distributivitatea simplă permite dezvoltarea unei expresii în care un număr și/sau o literă este înmulțită cu o paranteză.

Exemplu – Dezvoltarea cu distributivitate simplă

Cum dezvoltăm expresia literară folosind distributivitatea simplă?


Metoda

Distribuirea înmulțirii

Proprietate

Într-o expresie literară, un număr lipit de o paranteză înseamnă că acel număr se înmulțește cu fiecare termen din paranteză.

De exemplu, 7(x+2)7(x + 2) este același lucru cu 7×(x+2)7 \times (x + 2).

Nu este obligatoriu să scriem semnul de înmulțire între număr și paranteză – cele două scrieri sunt echivalente.

De Reținut

Pentru a dezvolta expresia, multiplicăm numărul cu fiecare termen din paranteză. Aceasta este distributivitatea simplă:

a(b+c)=ab+ac.a(bc)=abac.\Large a(b + c) = a \cdot b + a \cdot c.\\[10pt] \Large a(b - c) = a \cdot b - a \cdot c.

Cazuri de aplicare

Tehnica distributivității simple se folosește în același mod când avem:

  • o literă înmulțită cu o paranteză:

    x(y+3)=xy+3xx(y + 3) = xy + 3x
  • numere și litere înmulțite cu o paranteză:

    2a(x+y)=2ax+2ay2a(x + y) = 2ax + 2ay
  • două litere identice în înmulțire:

    aa=a2.a \cdot a = a^2.

Exemplul 1

Factorizează: 6x+96x + 9

Ne amintim că 6=326 = 3\cdot 2 și 9=339 = 3\cdot 3.

6x+9=32x+33=3(2x+3)6x + 9 = 3 \cdot 2x + 3 \cdot 3 = 3 (2x + 3)

În paranteză rămâne ce nu a fost scos ca factor comun.


Exemplul 2

Factorizează: 5x+7x5x + 7x

Nu există factor comun numeric, deoarece 55 și 77 nu sunt multipli unul al altuia.
Dar observăm că x=xxx = x \cdot x, deci putem scoate un x comun:

5x2+7x=5xx+7x=x(5x+7)5x^2 + 7x = 5 \cdot x \cdot x + 7 x = x (5x + 7)

Exemplul 3

Factorizează: 4(x2)+3x(x2)4(x - 2) + 3x(x - 2)

Nu există factor comun numeric, dar observăm că expresia (x2)(x - 2) apare în ambele termene.

4(x2)+3x(x2)=(x2)(4+3x)4(x - 2) + 3x(x - 2) = (x - 2)(4 + 3x)

Exemplul 4

Factorizează: 3x+33x + 3

Vedem imediat că 3 este factor comun.

3x+3=3x+31=3(x+1)3x + 3 = 3 x + 3 \cdot 1 = 3 (x + 1)
De Retinut

Atenție: când factorul comun rămâne singur, trebuie să scriem 11 în paranteză pentru termenul fără multiplicator.