Skip to main content

C4 - Intervale și comparații în mulțimea nr. reale


Știm deja că mulțimile de numere pe care le-am studiat se includ una în alta:

N⊂Z⊂Q⊂R.\mathbb{N} \subset \mathbb{Z} \subset \mathbb{Q} \subset \mathbb{R}.

Orice număr real, fie el natural, întreg, rațional sau irațional, se reprezintă printr-un punct pe axa numerelor. În această lecție vom învăța:

  • cum comparăm două numere reale, inclusiv numere scrise cu radicali;
  • ce proprietăți au inegalitățile și cum le folosim pentru a încadra o expresie;
  • ce sunt intervalele de numere reale și cum le reprezentăm pe axă;
  • cum efectuăm operații cu intervale: reuniunea, intersecția și diferența.

1. Compararea numerelor reale​

1.1 Relația de ordine pe mulțimea numerelor reale​

Definiție

Fie aa și bb două numere reale. Spunem că aa este mai mic decât bb și scriem a<ba \lt b dacă diferența b−ab - a este un număr pozitiv:

a<b  ⟺  b−a>0.a \lt b \iff b - a \gt 0.

Pe axa numerelor, numărul mai mic se află întotdeauna la stânga numărului mai mare.

În figura de mai jos am reprezentat câteva numere reale pe axă.

−3−2−101234−√5−0,5√22,5π
Figura 1 – Numerele reale pe axă: numărul mai mic se află mereu la stânga numărului mai mare

Citind numerele de la stânga la dreapta, le obținem în ordine crescătoare:

−5<−0,5<2<2,5<π.-\sqrt{5} \lt -0{,}5 \lt \sqrt{2} \lt 2{,}5 \lt \pi.
Observații
  • Scriem a≤ba \le b (citim „aa este mai mic sau egal cu bb”) dacă a<ba \lt b sau a=ba = b. Analog, a≥ba \ge b înseamnă a>ba \gt b sau a=ba = b.
  • Pentru oricare două numere reale aa și bb are loc exact una dintre situațiile a<ba \lt b, a=ba = b sau a>ba \gt b. De aceea spunem că oricare două numere reale se pot compara.
  • Orice număr negativ este mai mic decât 00, iar 00 este mai mic decât orice număr pozitiv. Prin urmare, orice număr negativ este mai mic decât orice număr pozitiv.

1.2 Metode de comparare​

Cum comparăm două numere reale
  • Numere scrise cu radicali. Pentru a,b≥0a, b \ge 0 avem a<b  ⟺  a<b\sqrt{a} \lt \sqrt{b} \iff a \lt b. De exemplu, 7<11\sqrt{7} \lt \sqrt{11}, deoarece 7<117 \lt 11.
  • Introducem factorul sub radical. Dacă a≥0a \ge 0, atunci ab=a2ba\sqrt{b} = \sqrt{a^2 b}. De exemplu, 32=183\sqrt{2} = \sqrt{18} și −27=−28-2\sqrt{7} = -\sqrt{28}.
  • Comparăm pătratele. Pentru x,y≥0x, y \ge 0 avem x<y  ⟺  x2<y2x \lt y \iff x^2 \lt y^2.
  • Studiem semnul diferenței. Dacă a−b<0a - b \lt 0, atunci a<ba \lt b, iar dacă a−b>0a - b \gt 0, atunci a>ba \gt b.
  • Numere negative. Dintre două numere negative, mai mare este cel care are modulul mai mic. De exemplu, −3>−5-3 \gt -5. În general, a<b  ⟺  −a>−ba \lt b \iff -a \gt -b.
  • Încadrăm între întregi consecutivi. Pentru un număr natural nn avem n<a<n+1  ⟺  n2<a<(n+1)2n \lt \sqrt{a} \lt n + 1 \iff n^2 \lt a \lt (n + 1)^2.

Exemple rezolvate​

Exemplul 1. Comparați numerele:

  • a) 353\sqrt{5} și 434\sqrt{3};
  • b) −27-2\sqrt{7} și −5-5;
  • c) 2+3\sqrt{2} + \sqrt{3} și 10\sqrt{10};
  • d) 0,(3)0{,}(3) și 0,330{,}33.

Rezolvare.

  • a) Introducem factorii sub radical: 35=453\sqrt{5} = \sqrt{45} și 43=484\sqrt{3} = \sqrt{48}. Cum 45<4845 \lt 48, rezultă 45<48\sqrt{45} \lt \sqrt{48}, deci 35<433\sqrt{5} \lt 4\sqrt{3}.
  • b) Avem −27=−28-2\sqrt{7} = -\sqrt{28} și −5=−25-5 = -\sqrt{25}. Deoarece 28>25\sqrt{28} \gt \sqrt{25}, numerele opuse sunt în relația inversă: −28<−25-\sqrt{28} \lt -\sqrt{25}, deci −27<−5-2\sqrt{7} \lt -5.
  • c) Ambele numere sunt pozitive, deci putem compara pătratele lor: (2+3)2=2+26+3=5+26(\sqrt{2} + \sqrt{3})^2 = 2 + 2\sqrt{6} + 3 = 5 + 2\sqrt{6} și (10)2=10(\sqrt{10})^2 = 10. Comparăm 5+265 + 2\sqrt{6} cu 1010, adică 262\sqrt{6} cu 55, adică 24\sqrt{24} cu 25\sqrt{25}. Cum 24<25\sqrt{24} \lt \sqrt{25}, obținem 2+3<10\sqrt{2} + \sqrt{3} \lt \sqrt{10}.
  • d) 0,(3)=0,333…0{,}(3) = 0{,}333\ldots, iar 0,33=0,3300{,}33 = 0{,}330. Primele două zecimale coincid, iar a treia zecimală este 33, respectiv 00. Deci 0,(3)>0,330{,}(3) \gt 0{,}33.
Atenție

Putem compara pătratele în locul numerelor numai dacă numerele sunt nenegative. De exemplu, −3<2-3 \lt 2, dar (−3)2=9>4=22(-3)^2 = 9 \gt 4 = 2^2.

Exemplul 2. Ordonați crescător numerele: 44; 15\sqrt{15}; −20-\sqrt{20}; 323\sqrt{2}; −4,5-4{,}5; 232\sqrt{3}.

Rezolvare. Numerele negative sunt mai mici decât cele pozitive, deci le tratăm separat.

Numerele negative sunt −4,5-4{,}5 și −20-\sqrt{20}. Avem 4,5=20,254{,}5 = \sqrt{20{,}25} și 20,25>2020{,}25 \gt 20, deci 4,5>204{,}5 \gt \sqrt{20}, de unde −4,5<−20-4{,}5 \lt -\sqrt{20}.

Numerele pozitive le scriem sub formă de radical: 23=122\sqrt{3} = \sqrt{12}, 15\sqrt{15}, 4=164 = \sqrt{16} și 32=183\sqrt{2} = \sqrt{18}. Cum 12<15<16<1812 \lt 15 \lt 16 \lt 18, obținem 23<15<4<322\sqrt{3} \lt \sqrt{15} \lt 4 \lt 3\sqrt{2}.

Așadar:

−4,5<−20<23<15<4<32.-4{,}5 \lt -\sqrt{20} \lt 2\sqrt{3} \lt \sqrt{15} \lt 4 \lt 3\sqrt{2}.

Exemplul 3. Încadrați între doi întregi consecutivi numerele: a) 40\sqrt{40}; b) 353\sqrt{5}; c) −30-\sqrt{30}.

Rezolvare.

  • a) 36<40<4936 \lt 40 \lt 49, deci 36<40<49\sqrt{36} \lt \sqrt{40} \lt \sqrt{49}, adică 6<40<76 \lt \sqrt{40} \lt 7.
  • b) 35=453\sqrt{5} = \sqrt{45} și 36<45<4936 \lt 45 \lt 49, deci 6<35<76 \lt 3\sqrt{5} \lt 7.
  • c) 25<30<3625 \lt 30 \lt 36, deci 5<30<65 \lt \sqrt{30} \lt 6. Trecând la numerele opuse, sensul inegalităților se schimbă: −6<−30<−5-6 \lt -\sqrt{30} \lt -5.
Observație

Încadrările de acest fel ne dau aproximări ale numerelor iraționale. De exemplu, 1,41<2<1,421{,}41 \lt \sqrt{2} \lt 1{,}42 și 3,14<π<3,153{,}14 \lt \pi \lt 3{,}15. Numerele 1,411{,}41 și 3,143{,}14 sunt aproximările prin lipsă, cu o eroare mai mică de o sutime, ale lui 2\sqrt{2}, respectiv π\pi. Mai departe vom vedea că o astfel de încadrare se poate scrie și cu ajutorul unui interval.

2. Proprietățile inegalităților​

Proprietăți

Pentru orice numere reale aa, bb, cc și dd:

  1. Tranzitivitatea. Dacă a<ba \lt b și b<cb \lt c, atunci a<ca \lt c.
  2. Adunarea sau scăderea unui număr. Dacă a<ba \lt b, atunci a+c<b+ca + c \lt b + c și a−c<b−ca - c \lt b - c.
  3. Înmulțirea cu un număr pozitiv. Dacă a<ba \lt b și c>0c \gt 0, atunci a⋅c<b⋅ca \cdot c \lt b \cdot c (sensul inegalității se păstrează).
  4. Înmulțirea cu un număr negativ. Dacă a<ba \lt b și c<0c \lt 0, atunci a⋅c>b⋅ca \cdot c \gt b \cdot c (sensul inegalității se schimbă).
  5. Adunarea membru cu membru. Dacă a<ba \lt b și c<dc \lt d, atunci a+c<b+da + c \lt b + d.

Proprietățile rămân adevărate și pentru inegalitățile nestricte (≤\le și ≥\ge). Pentru împărțire folosim aceleași reguli ca la înmulțire, deoarece a împărți la cc înseamnă a înmulți cu 1c\dfrac{1}{c}.

Greșeli frecvente
  • Uităm să schimbăm sensul când înmulțim cu un număr negativ. De exemplu, −2<3-2 \lt 3; înmulțind cu −1-1, obținem 2>−32 \gt -3, nu 2<−32 \lt -3.
  • Scădem inegalitățile membru cu membru. Acest lucru nu este permis! De exemplu, 1<31 \lt 3 și 0<50 \lt 5, dar 1−0<3−51 - 0 \lt 3 - 5 este fals, deoarece 1>−21 \gt -2.

Exemplul 4. Știind că 2<x<52 \lt x \lt 5, încadrați expresiile: a) 3x−13x - 1; b) 4−2x4 - 2x.

Rezolvare.

a) Înmulțim cu 3>03 \gt 0 (sensul se păstrează), apoi scădem 11:

2<x<5  ⇒  6<3x<152<x<5  ⇒  5<3x−1<14.\begin{array}{l} 2 \lt x \lt 5 \;\Rightarrow\; 6 \lt 3x \lt 15 \\ \phantom{2 \lt x \lt 5} \;\Rightarrow\; 5 \lt 3x - 1 \lt 14. \end{array}

b) Înmulțim cu −2<0-2 \lt 0 (sensul se schimbă), apoi adunăm 44:

2<x<5  ⇒  −4>−2x>−102<x<5  ⇒  −10<−2x<−42<x<5  ⇒  −6<4−2x<0.\begin{array}{l} 2 \lt x \lt 5 \;\Rightarrow\; -4 \gt -2x \gt -10 \\ \phantom{2 \lt x \lt 5} \;\Rightarrow\; -10 \lt -2x \lt -4 \\ \phantom{2 \lt x \lt 5} \;\Rightarrow\; -6 \lt 4 - 2x \lt 0. \end{array}

3. Intervale de numere reale​

Să considerăm mulțimea tuturor numerelor reale cuprinse între −2-2 și 33, care îl conține pe −2-2, dar nu îl conține pe 33:

A={x∈R∣−2≤x<3}.A = \{x \in \mathbb{R} \mid -2 \le x \lt 3\}.

Mulțimea AA are o infinitate de elemente, deci nu le putem enumera. De aceea folosim o scriere prescurtată, numită interval: A=[−2,3)A = [-2, 3).

3.1 Intervale mărginite​

Definiție: intervale mărginite

Fie aa și bb două numere reale, cu a<ba \lt b. Următoarele mulțimi se numesc intervale mărginite:

NotațiaMulțimeaDenumirea
[a,b][a, b]{x∈R∣a≤x≤b}\{x \in \mathbb{R} \mid a \le x \le b\}interval închis
(a,b)(a, b){x∈R∣a<x<b}\{x \in \mathbb{R} \mid a \lt x \lt b\}interval deschis
[a,b)[a, b){x∈R∣a≤x<b}\{x \in \mathbb{R} \mid a \le x \lt b\}interval închis la stânga și deschis la dreapta
(a,b](a, b]{x∈R∣a<x≤b}\{x \in \mathbb{R} \mid a \lt x \le b\}interval deschis la stânga și închis la dreapta

Numerele aa și bb se numesc capetele (sau extremitățile) intervalului: aa este capătul din stânga, iar bb este capătul din dreapta.

Reprezentarea pe axă. Un interval se reprezintă pe axa numerelor printr-un segment colorat. La fiecare capăt desenăm o paranteză pătrată dacă numărul aparține intervalului și o paranteză rotundă dacă numărul nu aparține intervalului.

[a, b]ab(a, b)ab[a, b)ab(a, b]ab
Figura 2 – Cele patru tipuri de intervale mărginite cu capetele a și b
Observații
  • Paranteza pătrată arată că numărul de la capăt este inclus în interval, iar paranteza rotundă arată că este exclus.
  • În unele manuale, capetele se marchează cu puncte: un punct plin (●) pentru capăt inclus și un punct gol (○) pentru capăt exclus.
  • Orice interval mărginit are o infinitate de elemente. De exemplu, mijlocul a+b2\dfrac{a + b}{2} aparține intervalului, apoi mijlocul dintre aa și acest număr, și tot așa, la nesfârșit.
  • Numărul ℓ=b−a\ell = b - a se numește lungimea intervalului. De exemplu, intervalul [−2,3)[-2, 3) are lungimea 3−(−2)=53 - (-2) = 5.
Capete zecimale

Când un capăt este număr zecimal, separăm capetele prin punct și virgulă, ca să nu confundăm virgula zecimală cu virgula dintre capete. De exemplu, scriem [1,5; 3][1{,}5;\ 3] și (−0,2; 4,7)(-0{,}2;\ 4{,}7).

3.2 Intervale nemărginite​

Mulțimea numerelor reale mai mari sau egale cu 22 nu are un „capăt din dreapta”: oricât de mare ar fi un număr, există numere și mai mari. Pentru a descrie astfel de mulțimi folosim simbolurile +∞+\infty (citim „plus infinit”) și −∞-\infty (citim „minus infinit”).

Definiție: intervale nemărginite

Fie aa un număr real. Următoarele mulțimi se numesc intervale nemărginite:

NotațiaMulțimeaPe axă
[a,+∞)[a, +\infty){x∈R∣x≥a}\{x \in \mathbb{R} \mid x \ge a\}de la aa, inclusiv, spre dreapta
(a,+∞)(a, +\infty){x∈R∣x>a}\{x \in \mathbb{R} \mid x \gt a\}de la aa, exclusiv, spre dreapta
(−∞,a](-\infty, a]{x∈R∣x≤a}\{x \in \mathbb{R} \mid x \le a\}de la aa, inclusiv, spre stânga
(−∞,a)(-\infty, a){x∈R∣x<a}\{x \in \mathbb{R} \mid x \lt a\}de la aa, exclusiv, spre stânga
(−∞,+∞)(-\infty, +\infty)R\mathbb{R}toată axa
[a, +∞)a(a, +∞)a(−∞, a]a(−∞, a)a(−∞, +∞) = ℝ
Figura 3 – Intervale nemărginite: săgeata arată că intervalul continuă la nesfârșit
Atenție

Simbolurile +∞+\infty și −∞-\infty nu sunt numere, deci nu pot aparține unui interval. De aceea, lângă +∞+\infty și −∞-\infty punem întotdeauna paranteză rotundă: scriem [2,+∞)[2, +\infty), niciodată [2,+∞][2, +\infty].

Notații folosite des
  • R+=[0,+∞)\mathbb{R}_{+} = [0, +\infty) este mulțimea numerelor reale nenegative;
  • R−=(−∞,0]\mathbb{R}_{-} = (-\infty, 0] este mulțimea numerelor reale nepozitive;
  • R+∗=(0,+∞)\mathbb{R}_{+}^{*} = (0, +\infty) este mulțimea numerelor reale strict pozitive;
  • R−∗=(−∞,0)\mathbb{R}_{-}^{*} = (-\infty, 0) este mulțimea numerelor reale strict negative;
  • R∗=R∖{0}=(−∞,0)∪(0,+∞)\mathbb{R}^{*} = \mathbb{R} \setminus \{0\} = (-\infty, 0) \cup (0, +\infty) este mulțimea numerelor reale nenule.

3.3 Apartenența unui număr la un interval​

Metodă

Ca să aflăm dacă un număr aparține unui interval, scriem apartenența ca pe o încadrare și verificăm fiecare inegalitate. De exemplu:

x∈[a,b)  ⟺  a≤x<b.x \in [a, b) \iff a \le x \lt b.

Exemplul 5. Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:

  • a) 10∈(3,4)\sqrt{10} \in (3, 4);
  • b) 23∈[3; 3,5]2\sqrt{3} \in [3;\ 3{,}5];
  • c) 5∈[−1,5)5 \in [-1, 5);
  • d) −π∈(−∞,−3]-\pi \in (-\infty, -3].

Rezolvare.

  • a) 9<10<169 \lt 10 \lt 16, deci 3<10<43 \lt \sqrt{10} \lt 4. Propoziția este adevărată.
  • b) 23=122\sqrt{3} = \sqrt{12} și 9<12<12,259 \lt 12 \lt 12{,}25, deci 3<23<3,53 \lt 2\sqrt{3} \lt 3{,}5. Propoziția este adevărată.
  • c) Capătul 55 este exclus (paranteză rotundă), deci 5∉[−1,5)5 \notin [-1, 5). Propoziția este falsă.
  • d) π>3\pi \gt 3, deci −π<−3-\pi \lt -3. Propoziția este adevărată.

Exemplul 6. Determinați numerele întregi din intervalul I=(−7,23]I = (-\sqrt{7}, 2\sqrt{3}].

Rezolvare. Încadrăm capetele intervalului între întregi consecutivi:

  • 4<7<94 \lt 7 \lt 9, deci 2<7<32 \lt \sqrt{7} \lt 3 și −3<−7<−2-3 \lt -\sqrt{7} \lt -2;
  • 23=122\sqrt{3} = \sqrt{12} și 9<12<169 \lt 12 \lt 16, deci 3<23<43 \lt 2\sqrt{3} \lt 4.

Aproximativ, I≈(−2,65; 3,46]I \approx (-2{,}65;\ 3{,}46]. Reprezentăm intervalul pe axă:

−4−3−2−1012345−√72√3
Figura 4 – Intervalul I = (−√7, 2√3] conține numerele întregi −2, −1, 0, 1, 2 și 3

Numerele întregi din II sunt −2-2, −1-1, 00, 11, 22 și 33, deci intervalul conține 6 numere întregi.

3.4 Scrierea unor mulțimi sub formă de interval​

Exemplul 7. Scrieți sub formă de interval mulțimile:

  • a) A={x∈R∣−1<2x+3≤7}A = \{x \in \mathbb{R} \mid -1 \lt 2x + 3 \le 7\};
  • b) B={x∈R∣∣x∣≤3}B = \{x \in \mathbb{R} \mid \lvert x \rvert \le 3\};
  • c) C={x∈R∣∣x−1∣<2}C = \{x \in \mathbb{R} \mid \lvert x - 1 \rvert \lt 2\}.

Rezolvare.

a) Scădem 33 din fiecare membru, apoi împărțim la 2>02 \gt 0:

−1<2x+3≤7  ⟺  −4<2x≤4  ⟺  −2<x≤2,-1 \lt 2x + 3 \le 7 \iff -4 \lt 2x \le 4 \iff -2 \lt x \le 2,

deci A=(−2,2]A = (-2, 2].

b) Modulul ∣x∣\lvert x \rvert reprezintă distanța de la punctul xx la originea axei. Numerele aflate la distanță cel mult 33 de origine sunt cele cuprinse între −3-3 și 33, deci ∣x∣≤3  ⟺  −3≤x≤3\lvert x \rvert \le 3 \iff -3 \le x \le 3 și B=[−3,3]B = [-3, 3].

c) ∣x−1∣<2  ⟺  −2<x−1<2  ⟺  −1<x<3\lvert x - 1 \rvert \lt 2 \iff -2 \lt x - 1 \lt 2 \iff -1 \lt x \lt 3, deci C=(−1,3)C = (-1, 3). Altfel spus, CC conține numerele aflate la distanță mai mică decât 22 de numărul 11.

Modulul și intervalele

Pentru orice număr r>0r \gt 0:

  • ∣x∣≤r  ⟺  −r≤x≤r\lvert x \rvert \le r \iff -r \le x \le r, adică x∈[−r,r]x \in [-r, r];
  • ∣x∣<r  ⟺  −r<x<r\lvert x \rvert \lt r \iff -r \lt x \lt r, adică x∈(−r,r)x \in (-r, r);
  • ∣x∣>r  ⟺  x<−r\lvert x \rvert \gt r \iff x \lt -r sau x>rx \gt r, adică x∈(−∞,−r)∪(r,+∞)x \in (-\infty, -r) \cup (r, +\infty).
|x| ≤ 333−5−4−3−2−1012345|x| > 3−5−4−3−2−1012345
Figura 5 – Mulțimile |x| ≤ 3 și |x| > 3 reprezentate pe axă

4. Operații cu intervale​

Intervalele sunt mulțimi, deci putem efectua cu ele operațiile pe care le cunoaștem de la mulțimi.

Reamintim
  • Reuniunea A∪BA \cup B este mulțimea elementelor care aparțin cel puțin uneia dintre mulțimile AA și BB.
  • Intersecția A∩BA \cap B este mulțimea elementelor care aparțin ambelor mulțimi.
  • Diferența A∖BA \setminus B este mulțimea elementelor care aparțin lui AA, dar nu aparțin lui BB.
Metodă: lucrăm pe axă
  1. Reprezentăm intervalele unul sub altul, pe aceeași axă (cu aceeași unitate de măsură).
  2. Ducem linii punctate verticale prin toate capetele.
  3. Citim rezultatul pe fiecare porțiune a axei.
  4. Pentru fiecare capăt al rezultatului verificăm separat dacă aparține sau nu mulțimii: paranteză pătrată sau rotundă.

Exemplul 8. Fie intervalele A=[−2,3)A = [-2, 3) și B=(1,5]B = (1, 5]. Determinați A∩BA \cap B, A∪BA \cup B, A∖BA \setminus B și B∖AB \setminus A.

Rezolvare. Reprezentăm intervalele pe axă și citim rezultatele:

ABA ∩ BA ∪ BA \ BB \ A−3−2−10123456
Figura 6 – Operații cu intervalele A = [−2, 3) și B = (1, 5]
  • A∩B=(1,3)A \cap B = (1, 3). Numărul 11 nu aparține lui BB, iar 33 nu aparține lui AA, deci ambele capete sunt excluse.
  • A∪B=[−2,5]A \cup B = [-2, 5]. Avem −2∈A-2 \in A și 5∈B5 \in B, deci ambele capete sunt incluse.
  • A∖B=[−2,1]A \setminus B = [-2, 1]. Numărul 11 aparține lui AA și nu aparține lui BB, deci rămâne în diferență.
  • B∖A=[3,5]B \setminus A = [3, 5]. Numărul 33 aparține lui BB și nu aparține lui AA, deci rămâne în diferență.
Atenție la capete

La diferența a două intervale, un capăt exclus din BB poate deveni capăt inclus în A∖BA \setminus B, dacă aparține lui AA. Verificați de fiecare dată fiecare capăt în parte!

Exemplul 9. Fie intervalele E=[0,2]E = [0, 2] și F=[2,4)F = [2, 4). Determinați E∩FE \cap F și E∪FE \cup F.

Rezolvare. Intervalele au un singur număr comun, numărul 22, care aparține ambelor intervale. Deci E∩F={2}E \cap F = \{2\} și E∪F=[0,4)E \cup F = [0, 4).

EFE ∩ FE ∪ F−1012345
Figura 7 – Intervalele E = [0, 2] și F = [2, 4) au un singur număr comun
Observație

Intersecția a două intervale poate avea un singur element sau poate fi chiar mulțimea vidă. De exemplu, [0,2)∩[2,4)=∅[0, 2) \cap [2, 4) = \emptyset, deoarece 2∉[0,2)2 \notin [0, 2).

Exemplul 10. Fie intervalele G=(−∞,−1)G = (-\infty, -1) și H=[1,+∞)H = [1, +\infty). Determinați G∩HG \cap H și G∪HG \cup H.

Rezolvare. Intervalele nu au niciun element comun, deci G∩H=∅G \cap H = \emptyset. Reuniunea lor este formată din două „bucăți” separate: G∪H=(−∞,−1)∪[1,+∞)G \cup H = (-\infty, -1) \cup [1, +\infty).

GHG ∪ H−4−3−2−101234
Figura 8 – Intervalele G = (−∞, −1) și H = [1, +∞) nu au elemente comune
Observație

Reuniunea a două intervale nu este întotdeauna un interval. În exemplul de mai sus, G∪H=R∖[−1,1)G \cup H = \mathbb{R} \setminus [-1, 1): din axă „lipsește” bucata [−1,1)[-1, 1).